De azi In the City
De azi am uitat mirosul tău… Din pernele muncite de somn și de sărutări… Am uitat cum se simte pielea ta pe
Leagănă-mă pe-un dor In the City
Cântă-mă ca pe o melodie de vară Când plouă mocnit și e seară. Pictează-mă în nonculori, Cum ai plecat de-atâtea ori…
Inima ta a prins drag de mine In The City
Te iubesc cum iubesc ploaia de vară pe câmpul de grâu. Privirea ta e precum razele de soare care pătrund printre picături,
Rămâi cât vrei In the City
Mirosi a poezie mi-ai spus. Și ai dat pagina. Eu te-am privit nătâng, fără să înțeleg. Printre pleoapele tale grele mă privești
Hello World!
A trecut ceva timp de cand m-am asezat ultima oara in fata laptopului meu drag si mi-am asternut gandurile. Ma intreb uneori
Nu te urăsc, dar nu te pot iubi- fragment
Crescut fără a fi vreodată cunoscut. În viața de dupa apus va crește un soare nou. Ridică încet cortina și vei decoperi
Despre moarte
intelegi? Uneori simt ca nu ai nici un dram de empatie pentru ceilalti. Sau ca esti superficial pana in rarunchiul fiintei. Eu
Culori
Albul din față îmi strigă mereu că simte nevoia de a fi umplut. Negrul îmi cere să-l mângâi cu buzele în
Fata care și-a pierdut poeziile
Scriu pentru mine. Scriu pentru că nu pot altfel. Pentru că simt un prea-plin sufletesc care trebuie să se manifeste într-un fel.