De azi am uitat mirosul tău…
Din pernele muncite de somn și de sărutări…
Am uitat cum se simte pielea ta pe pielea mea…
Când din doi facem Unul.
Poate e totul în minte MEA.
Și e gol in mintea ta.
E gol de noi, e gol de mine.
Cu fiecare zi ce trece te uit
Tot mai mult și mai bine.
Cu fiece clipă ce trece
Mă vindec de tine.
Mă șterg pe buze de sărutul tău
Și mă spăl pe ochi de privirea ta.
Mi-e patul gol de tine…
Și de-mbrățișarea ta…
Mă lepăd de tine!
De astăzi port doliu
Pentru o dragostea care moare…
Nu mai e sărut să o resursciteze,
Mângăiere sau șoaptă să o învieze.
Nu-nțeleg ce-i cu mine.
Sunt goală.. . pe dinăuntru.
Vreau să strig, simt să urlu,
Sunt bolnavă de tine.
Dar poate c-așa e mai bine.
Dragostea noastră a murit.
Ce-și doreau pentru noi s-a-mplinit.
De azi uit de noi, uit de tine.
Ranchiună nu trebuie să-mi porți.
De azi ,când vorbesc despre tine,
O să spun doar lucruri de bine
Doar așa se vorbește de morți.
Să știi, nu mai e zeu s-o învie…
Să-i cântam dar- Veșnică pomenire!
Să afle întreaga omenire
Tot ce-a fost… de azi n-o să mai fie!
***
Ce invidie îți port eu ție,
Să ai tu, așa bucurie
Să trăiești la infint… aici la mine-n poezie…
Până data viitoare,
A voastră,
Roxie In The City